04 octombrie 2016

Alchimie, deşert şi minuni

Recenzie de carte

„Alchimistul” -- Paulo Coelho

Titlu: Alchimistul
Autor: Paulo Coelho
Apariție: ediție 2011
Nr. pagini: 181
Tip copertă: broșată
Editura: Humanitas, colecția Biblioteca Paulo Coelho



Descriere:

O data la cateva decenii, apare o carte care schimba pentru totdeauna viata cititorilor sai. Alchimistul lui Paulo Coelho este o astfel de carte. Singura noastra obligatie este sa ne realizam destinul. Extraordinarul roman al lui Paulo Coelho a inspirat milioane de cititori din intreaga lume. Aceasta poveste, uluitoare in simplitatea si intelepciunea ei, este despre un pastor andaluz pe nume Santiago care isi paraseste casa din Spania, aventurandu-se in Africa de Nord in cautarea unei comori ingropate in Piramide. Pe drum intalneste o tiganca tanara si frumoasa, un barbat care isi spune rege si un alchimist, care ii arata calea. Nimeni nu stie care este comoara sau daca Santiago poate depasi obstacolele intalnite in drumul prin desert. Dar ceea ce incepe ca o aventura copilareasca pentru a descoperi locuri exotice si bogatii lumesti se transforma intr-o cautare de comori ce nu pot fi aflate decat inlauntrul tau.

Plina de seva, evocatoare si profund umana, povestea lui Santiago este un etern indemn de a ne urma visele si de a ne asculta inima.

Părerea mea:

Cred că o să mă învăţ să nu mă mai aştept la ceva anume de la o carte. Deşi mă aşteptam de la început să îmi placă, mă aşteptam la cu totul altceva, sub nici o formă ceea ce a fost.

Să lăsăm vorba deoparte și să trecem direct la subiect. A fost o lectură ușoară, dacă privești din ansamblu, dar în același timp a fost profundă, încărcată de lecții de viață și idei superbe.
La ce mă așteptam? Mai citisem câteva cărți legate de alchimie, iar alchimia era văzută ca o formă a magiei. Nu neg că nu ar fi într-un fel același lucru și aici. Doar că e privită chestiunea dintr-o cu totul altă perspectivă, o perspectivă psihologică, i-aș putea spune, în care vorbește mult despre chestiuni legate de viață, chestii super ajutătoare, din punctul meu de vedere.
Alchimia, în concepția lui Coelho, reprezintă o modalitate de găsire a liniștii sufletești, a nemuririi și de îndeplinire a Legendei Personale.
Mi-a plăcut mult modul în care autorul face referire și trimiteri la diferite religii și civilizații. Alchimia, din prisma lui Paulo, este, într-un fel, o religie, credința supremă, care le unifică pe toate celelalte. O religie care îl are în centru pe Creator. O chestiune care te ajută să îți dezvolți modul de a gândi, care te ajută să realizezi o conexiune magică cu supranaturalul.

Personajul principal este Santiago, al cărui nume nu este de fapt precizat de-a lungul romanului, ci l-am găsit în descriere. Asta îi dă o alură universală, care te face pe tine, ca cititor, să intri mai ușor în pielea personajului.
Cred că acesta poate fi considerat un erou de bildungsroman, întrucât, de-a lungul acțiunii, se observă evoluția și maturizarea tot mai evidentă a sa. 
Personajele întâlnite de păstor pe parcursul călătoriei sale nu sunt foarte multe la număr, dar sunt personaje care i-au marcat existența, care l-au ajutat să învețe lucruri esențiale și l-au ajutat să facă pași siguri în îndeplinirea Legendei sale Personale.

Finalul a fost unul total neașteptat, l-a care nu m-aș fi gândit nicidecum. Mi-a plăcut faptul că nu a fost previzibilă deloc, ci m-a ținut în suspans până în ultimile pagini ale cărții.

Citate/fragmente preferate:


Mi se pare că e cam scurtă recenzia, dar ținând cont de numărul de pagini al cărții, cred că e de-ajuns. Dacă aș mai fi scris, începeam să vă dau spoilere și nu era de bine. 
Vreau neapărat să pun mânuța și pe alte cărți scrise de acest autor și doar ce am descoperit la biblioteca liceului vreo 10 titluri de-ale sale, pe care abia aștept să le citesc, imediat ce programul meu va fi mai liber și voi termina cele aproximativ 20 de cărți care zac prin casă necitite.

Notă:

Cam atât a fost și de data asta. Sper că v-a plăcut și ne citim data viitoare! =D

2 comentarii:

  1. Ahh, cât mi-a plăcut cartea asta! A fost prima pe care am citit-o de la Paulo Coelho și instantaneu mi-am dat seama că e genul de autor pe care l-aș citi non-stop. Deși după ce am citit-o pe asta, am citit câteva care nu pot să zic neapărat că mi-au plăcut, iubesc cum scrie, are un stil aparte, prin care se deosebește total de ceilalți. "Alchimistul" e printre cărțile mele preferate, fiind, cum ai zis și tu, relativ ușurică (chiar se citește ușor), dar încărcată cu emoție și având în spatele fiecărei fraze ceva mult mai profund decât te așteptai.

    Mă bucur că ai citit-o și tu și că ți-a plăcut. Lecturi frumoase în continuare! ^^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La mine e a doua carte citită de la el (prima a fost „La râul Piedra am șezut și-am plâns”, care mi-a plăcut la fel de mult) și îmi place și mie mult stilul lui.
      Da, chiar e foarte profundă dacă ești atent la ceea ce încearcă să transmită și nu o citești în grabă.

      Mulțumesc, la fel! ^_^

      Ștergere